Aparență surprinzătoare la show-ul TV „Chefi la cuțite”. Artistul popular Dumitru Pop Tincu le-a preparat celor trei jurați un preparat tradițional ca la noi, în Maramureș. Ca urmare, a fost răsplătit cu… cuțitul de aur de Cătălin Scărlătescu. DirectMM.ro a vorbit cu Dumitru Pop Tincu, iar păstrătorul tradiției Cimitirului Vesel ne-a relatat cum a fost pentru el această experiență.
Unul dintre cei mai surprinzători concurenți din ediția 16 din sezonul 8 „Chefi la cuțite” este Dumitru Pop Tincu, un sculptor și pictor venit tocmai de la Săpânța!, a notat site-ul oficial.
„Îmbrăcat în straie tradiționale, acesta a dezvăluit mândru la emisiunea „Chefi la cuțite” faptul că din 1977 și până în prezent nu a lăsat portul românesc și acest lucru reprezintă o tradiție ce încă mai este respectată în județul Maramureș, dar mai ales în vestita comună Săpânța! Comuna Săpânța a fost pentru prima dată atestată documentar în anul 1373 și este un loc vizitat de mii de turiști, atât din România, cât și din alte țări. Aici se găsește celebrul cimitr vesel, realizat de meșterul Ion Stan Pătraș.
Acesta, ajutat fiind de ucenicii săi, au realizat cruci gravate și colorate, ce prezintă versuri cu și despre persoana răposată. Sunt surprinse fie realizările acesteia, fie obiceiurile rele pe care le-a avut în timpul vieții. Cimitirul Vesel de la Săpânța este recunoscut pentru unicitate și originalitate, fiind unul dintre obiectivele turistice de top din județul Maramureș. Și în timp ce a gătit mămăligă cu brânză, cârnați și smântână, Dumitrescu Pop Tincu a povestit cine este și cu ce se ocupă!”, a notat site-ul oficial al emisiunii. Am adăuga aici că artistul maramureșean le-a oferit și câte un pahar de horincă celor trei chefi.
„Cimitirul vesel din Săpânța este singurul loc din lume unde se râde de moarte și pentru cei care mă întreabă spun că sunt din Săpânța, locul în care moartea și-a pierdut sămânța. Dacă o să ajungeți la cimitirul Săpânța, eu sunt continuatorul acelui Cimitir Vesel. Mai exact, sunt sculptorul Cimitirului Vesel, încă din anul 1977. Dăltuiesc lemnul de la început până la final. Mesajele sunt reluate din viața omului și rămâne după el ceea ce scrie pe cruce. Tot ce apare pe cruce este scris la persoana I, este ceea ce numesc transmiterea mortului către cel care îi vizitează mormântul. Textele le fac eu. Cel care a început aceste cruci este Ion Stan Pătraș, de la el a pornit acest Cimitir Vesel. E ceva unic. Eu am învățat nouă ani de la Ion Stan Pătraș, apoi mi-am luat această meserie în brațe și continui munca acestuia”, a dezvăluit concurentul, în emisiunea spre marea surprindere a tuturor. „Am aflat că se fac inclusiv ateliere și școli de vară, unde vin studenți din toată lumea, pentru a descoperi secretele maestrului de la Cimitirul Vesel de la Săpânța”, a mai notat site-ul oficial al emisiunii.
Dumitru Pop Tincu a mărturisit, pentru DirectMM.ro, cum a fost pentru el această experiență inedită. Artistul este încrezător de faptul că, odată cu această apariție televizată, cei care au urmărit emisiunea au putut afla mai multe despre Cimitirul Vesel, despre Săpânța și despre acest colț de rai numit Maramureș.
„Mă implic în viața culturală de mulți ani și îmi place ceea ce fac. A fost foarte faină experiența de la emisiune, am fost invitatul lor. Am avut un pic de emoții, ca orice om, dar sunt învățat cu camerele, am mai avut multe filmări. Le-am preparat tocană cu brânză (n.red. – în anumite părți din Maramureș, tocana cu brânză înseamnă mămăligă în straturi cu brânză, slănină și/sau cârnați și, eventual, smântână), fiindcă face parte din tradiția locului. Asta se pregătește pentru cei care vin să ne viziteze. Cuțitul de aur de la chef Cătălin Scărlătescu e la mine acasă, îl păstrez. Eu consider că mi-am făcut datoria întotdeauna și eu cred că cei care nu au știut până acum de Cimitirul Vesel și de Săpânța au aflat acum. Sunt unii care nu știu, unii chiar și de aici, de aproape. Va fi, poate, acum, o bună ocazie să ne caute”, a mărturisit, pentru DirectMM.ro, Dumitru Pop Tincu, urmașul lui Stan Ioan Pătraș.
Preluare Cătă Țineghe / DirectMM.ro