PRELUARE DIRECTMM: Mărturia unui fost jurnalist în Baia Mare, infectat cu COVID-19: „Totul a pornit de la picioare, simțeam că mi se rup mușchii de pe picioare”

0
883

O parte din consumatorii de mass-media din Maramureș spune că nu există noul coronavirus. Că totul este o minunată conspirație, conexată, în funcție de unde citești, 5G, Bill Gates, Soros… Lipsea Irod de pe listă. Numai că ideea că „nu cred în asta, fiindcă nu cunosc pe nimeni infectat” pare să nu se aplice atunci când vorbești despre Ebola, sifilis ori SIDA. Ele există, dar, spre deosebire, în capul conspiraționiștilor ele nu ne afectează ca și noul coronavirus.

DirectMM.ro vă prezintă mărturia lui Cosmin Carp, fost coleg de breaslă cu noi în Maramureș, activ, multă vreme, la publicații de top din județ. El s-a infectat, vă dați seama că fără să vrea, în țara în care s-a mutat de o vreme și în care își desfășoară activitatea, Scoția. Redăm mesajul său! Cu niște mențiuni: numai el, singur, cunoaște 20 persoane bolnave. „Nu înțeleg ce atâta revoltă și tam-tam. Foarte mulți spun ce îi taie capul. Cine nu a trăit nu înțelege. Le pot răspunde eu. Văd că în România toți se pricep. Aici lumea respectă regulile. Prostia unora poate să îi omoare pe alții”, a declarat, pentru DirectMM.ro, Cosmin Carp. Noi îl știm ca și Coco. Redăm mărturisirea lui.

„Toata povestea a inceput in data de 17 aprilie, cand de-abia ajunsesem la lucru si am primit un telefon de la sotia mea ca trebuie sa merg urgent acasa, deoarece are febra si simptome usoare de coronavirus. Avand in vedere ca ambii lucram in domenii sociale si riscam sa expunem alte zeci de persoane acestui virus a trebuit sa merg acasa si asa a inceput perioada noastra de izolare.

Ea a fost testata in aceeasi zi, a primit rezultatul dupa 24 de ore, acesta fiind pozitiv. Nu a fost nicio urma de indoiala ca nu l-as fi contactat si eu avand in vedere ca locuim in aceeasi casa si dormim in acelasi pat. Deoarece rezultatul ei a fost pozitiv, am fost si eu programat pentru test luni, 20 aprilie. Asteptam rezultatul si speram sa fie negativ, insa undeva in coltul mintii stiam ca nu are cum sa fie negativ.

Am primit un telefon a doua zi, in jurul orei 12, iar persoana de la celalalt capat al telefonului a incercat sa fie cat se poate de pozitiva inca de la inceputul convorbirii, dar stii ce te asteapta. Mi s-a spus ca rezultatul a fost pozitiv pentru covid-19 si in acelasi timp ti se prezinta care ar fi urmatoarele stagii. Am primit tot suportul necesar si mi s-a spus ca orice deteriorare sa o raportez in cazul in care trebuie sa merg la spital. Vrei nu vrei deja intra in sistem anxietatea, panica. Te gandesti ca esti la mii de kilometri de casa, departe de familia ta, doar tu cu jumatatea ta, dar ambii bolnavi de un virus de care nu se stia prea multe. Asta a fost si prima zi de simptome.

Eu am facut parte din categoria oamenilor care nu a avut febra mai mare de 38,1 si nici nu am avut o tuse noua. In schimb, a doua zi dupa aflarea rezultatului, au inceput durerile musculare. Totul a pornit de la picioare, simteam ca mi se rup muschii de pe picioare. De-abia umblam si ma simteam pierdut in spatiu. Nu puteam sa stau in picioare mai mult de 5 minute. Au urmat durerile de maini si cap.

Cam asa au decurs primele trei zile dupa aflarea rezultatului, intins pe canapea, incercand sa mananci si sa bei destul ca organismul sa lupte impotriva infectiei. Dar vrei nu vrei, te gandesti la ce urmeaza sa fie. Peste tot pana in momentul acela se spunea ca perioada critica incepe din ziua 7 pana in ziua 10. Asa ca numeri zilele, incerci sa iti dai seama ce simptome noi ai si speri ca tu sa nu fii una din persoanele care ajung pe patul de spital, legat la un ventilator incercand sa lupti pentru fiecare rasuflare.

In ziua patru insa au inceput durerile de rinichi, ceva nou si nu stii unde se va ajunge. Din fericire acestea au durat doar o zi, insa au inceput durerile de ficat si stomac. Incetul cu incetul s-a ajuns la ziua 7, puteam sa respir si asta era un semn bun, esti deja obisnuit cu durerea musculara asa ca incepi sa crezi ca totul va fi bine. A trecut ziua 7-8-9-10 si din fericire nici eu si nici sotia mea nu am ajuns la spital si nici nu am avut problem de respiratie.

Dar cand esti singur intr-o tara atat de departe, fara sa stii ce se va intampla cu tine sau cu cei din jurul tau, nivelul de anxietate atinge cote maxime. Stii ca suferi de un virus care a omorat sute de mii de persoane, dar nu stii in care categorie te vei integra tu. In ziua a 12 dupa aflarea rezultatului lucrurile au inceput sa se imbunatateasca, umblam normal, puteam sa ma plimb pe distante scurte si durerile au trecut in mare parte.

Dupa exact doua saptamani si trei zile m-am reintors la munca si am reluat lucrurile de la normal. Insa noi suntem un caz fericit, am respirat, am mancat, am baut. Altii nu au fost la fel de norocosi.

Au trecut trei luni de cand a inceput toata aceasta poveste, dar si pana in ziua de astazi mai simt repercusiuni. Si acum mai sunt zile in care ma dor muschii inexplicabil sau senzatii care pana in acest moment nu le aveam. Ni s-a spus ca poate sa dureze luni intregi pana virusul va iesi complet din organism, dar tot ne consideram norocosi. Am respectat toate regulile impuse si am avut grija sa ne ferim de acest virus, insa nu tot timpul lucrurile ies pe cum ai vrea tu”, ne-a relatat Coco.

Rămân numai cele trei mari restricții impuse, noi le-am zis de bun simț. Așadar, THE POINT IS:

1.Spală-te pe mâini cel puțin 20 de secunde cu apă și săpun!

2.Evită aglomerațiile!

3.Poartă mască atunci când te afli în spații închise ori te întâlnești cu cineva.

Atât de greu?

Sursă – Cătă Țineghe / DirectMM.ro

Comenteaza cu Facebook

loading...
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.