Sunt captivat de istorie, de trecutul nostru, de povești mai mult sau mai puțin reale. Zilele trecute am început documentarea despre una dintre cele mai interesante povești din partea aceasta de țară. Mai precis, despre Alexiu Pocol, unul dintre cei mai bogați români ai trecutului.
Alexiu Pocol a fost un cadru didactic fără avere, dar care a reușit să devină un etalon al societății românești, stabilind legături cu cele mai importante personalități contemporane cu el. Fie că vorbim de Iuliu Maniu, Nicolae Iorga sau chiar familia regală.
Alexiu Pocol s-a născut în Sălaj, dar s-a căsătorit cu fiica unui moșier băimărean și astfel a ajuns peste noapte proprietar de mine de aur.
A părăsit învățământul și s-a dedicat exploatării aurului. Abia după opt ani a găsit primul bloc de aur de 75 kilograme. În 1902, ar fi găsit un alt filon cu 4.000 kg de aur, devenind unul dintre cei mai bogați români. Totodată era și un împătimit al jocurilor de noroc, a cheltuit mulți bani în cazinourile din Viena.
Alexiu Pocol a fost întemeietor și președinte al unor bănci locale, președinte al filialei din Baia Mare a Crucii Roșii, membru de onoare al Reuniunii Femeilor Române „Regina Maria” din Baia Mare, membru marcant al ASTRA, a cărei Adunare Generală a organizat-o la Baia Mare, în anul 1903. După Marea Unire din 1918, eveniment istoric în care s-a implicat personal, fiind delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Alexiu Pocol a fost senator de Baia Mare, apoi preşedintele organizaţiei locale a Partidului Naţional Ţărănesc. Sfârşitul vieţii îl găseşte în postura unui membru marcant al Partidului Naţional Liberal, formaţiune politică la care aderă în vara anului 1927.
Continuarea pe:
